duminică, 27 mai 2012


Hituri Queen!










Queen este o formație muzicală britanică de muzică rock activă în anii 19701980 și începutul anilor 1990 formată din Freddie MercuryBrian May și Roger Taylor, în 1970, din ceea ce rămăsese din formația Smile, cărora li s-a alăturat John Deacon completând structura formației în 1971.
Queen a devenit extrem de cunoscută și iubită în mijlocul anilor 1970, păstrând până astăzi o remarcabilă bază internațională de suporteri. Deși a fost inițial puternic criticată, mai apoi ignorată, în special de criticii de specialitate, și mai ales în Statele Unite ale Americii, formația Queen a fost ulterior larg apreciată și elogiată, recunoscându-i-se forța creatoare, inovativitatea și pionieratul într-o serie de subcurente rock așa cum ar fi arena rockglam rockhard rock [1]heavy metal și rock progresiv[2].
Queen a fost adesea citată ca exercitând o influență puternică asupra multor artiști de mai târziu. A fost târziu, doar în 2001, când formației i s-a acordat faima de a face parte din galeria dedicată celor mai buni artiști "rock'n'roll" din toate timpurile, Rock and Roll Hall of Fame, care se găsește în ClevelandOhio.
În 2004, cu ocazia alegerii formației și în instituția similară britanică, United Kingdom Music Hall of Fame s-a menționat video-ul promoțional al celor patru membri ai Queen, "Bohemian Rhapsody", una din piesele lor cele mai celebre, ca fiind factorul declanșator al erei video (conform originalului din engleză, "[the] jump-starting [of] the video era".[3]
Queen a fost, de asemenea, aleasă în RockWalk of Fame de la Guitar Center de pe Bulevardul Sunset din HollywodCalifornia și în Hollywood Walk of Fame.
Queen a avut de-a lungul timpului un total de 18 locuri întâi la categoria album, 17 locuri întâi la categoria single și 8 locuri întâi la categoria DVD.
După decesul lui Mercury din 1991 și retragerea lui Deacon din 1999, May și Taylor au continuat să cânte frecvent împreună folosind numele Queen. Începând cu anul 2004, ei colaborează cu Paul Rodgers, sub numele de Queen + Paul Rodgers.


Structura originală

Queen concertând în 1984: John Deacon (extremitatea stângă),Freddie Mercury (centrul scenei),Brian May (dreapta), Roger Taylor(tobe)
  • Brian May CBE (născut 1947), a fost liderul grupului cântând la chitarăpiansintetizator și fiind, de asemenea, vocalist. Ocazional, când asigura armonii vocale de acoperire, May cânta la pian și sintetizator. Un număr de piese, așa cum ar fi '39Sleeping On The SidewalkGood Company și She Makes Me îl au pe Brian May ca vocalist. Chitara pe care o folosește continuu din1963Red Special, a fost construită de May ajutat fiind de tatăl său. Ceea ce este remarcabil la această chitară semi-acustică este sunetul ei foarte asemănător cu cel al unei vioare construită de oricare din lutierii italiani celebri. Aceste sunete înalte dar calde, se datoresc atât concepției de construcție a chitării, cât și rezonanței deosebite a corpului acesteia sculptat manual dintr-o bucată masivă demahon veche de cel puțin 200 de ani.
  • Freddie Mercury (1946 - 1991) a fost omul cel mai vizibil al grupului, vocalistul prin excelență, dar și cel care a cântat foarte frecvent la pian și sintetizator și uneori chiar la chitară. Poziția sa mereu vizibilă de "frontman", dar și de "showman", a făcut ca remarcabilele sale calități de compozitortextier și pianist să fie adesea subestimate, neglijate sau chiar uitate. Mercury a scris majoritatea cântecelor de pe Greatest Hits. Mercury era, de asemenea, recunoscut pentru camaraderia și colegialitatea cu care ajuta întotdeauna colegii la scrirea și finisarea propriilor lor cântece. În calitate de cântăreț, Freddie Mercury avea o voce extraordinară, cu un timbru distinct și un excepțional registru vocal de 3 octave și jumătate, deseori patru, având o tehnică impecabilă de cântăreț de operă, putând ușor acoperi zona dintre un tenor și un bariton. Pentru perioade limitate de timp, Mercury putea cânta chiar în regim de soprană sau mezzosoprană.

[modificare]Cronologie

  • 1968 -- Prima tentativă de a intra în lumea rock-ului, în formula – Brian May, Roger Taylor, Tim Staffell - a fost cu formația Smile. Nu au înregistrat decât un singur single, la casa de discuri Mercury Records din Statele Unite ale Americii (nici o legătură cu Freddie Mercury), titlul acestui single fiind Earth. Alte piese compuse de Smile: Polar BearApril LadyStep On MeBlagDoing All Right. În aceeași perioadă, Freddie a cântat cu formațiile IbexSour Milk Sea și Wreckage.
  • 1970 -- Tim Staffel părăsește formatia, pentru a se alătura unei trupe pe care o credea de succes, numită Humpy Bong. Mult mai importantă decât plecarea lui Staffel este evident cooptarea lui Freddie (care se numea, încă, Farrokh Bulsara), care redenumește formația Queen, motivând că i se pare un nume "regal și splendid". Era desigur conștient de conotațiile "gay" ale numelui (a se vedea drag queen), spunea tot el, dar considera ca această interpretare era doar una din fațetele cuvântului. În acelasi timp, Freddie și-a schimbat legal numele din Bulsara în Mercury, celebrând astfel nașterea unui nou star rock, flamboiant și imprevizibil, care avea sa facă istorie.
  • 1971 -- John Deacon este admis în formație, după cei trei din Queen schimbaseră deja trei basiști (Mike Grose, Doug Bogie și Barry Mitchell). În aceasta formulă, care urma să devină cea de succes, Queen înregistrează cinci demo-uri (Keep Yourself AliveLiarGreat King RatJesus și The Night Comes Down) în studiourile De Lane Lea din Londra. Atunci, nimeni nu a fost însă interesat de piesele lor.
  • 1973 -- Queen semnează un contract, după doi ani de așteptare, cu Trident Audio Productions și lucrează la înregistrarea primului lor album, Queen. Albumul omonim este precedat de single-ul Keep Yourself Alive, care nu ajunge în topurile Radio One, pe motiv ca ar fi hippie. Queen sunt atacați violent de presa britanică, care fiind total depășită de creativitatea, forța muzical novatoare și de deschiderea simultană a noi sub-curente rock (așa cum urma să fie total depășită mai târziu și presa muzicală de peste Ocean) nu înțelege nimic din amestecul scânteietor de hard, arena și glam rock creat de formație. Totuși, cei patru înregistrează sub pseudonimul Larry Lurex and the Volers From Venus un single I Can Hear Music (coperta The Beach Boys) / Goin' Back (coperta Dusty Springfield), pentru a testa piața, și apoi lansează, pe 13 iulie, primul album. Cu toată antipatia presei scrise, Queen beneficiază încă din acest an, pe 25 iulie, de o sesiune de inregistrari la BBC și de un fan club numai al lor.
  • 1975 - Queen ocupă primul loc al topurilor britanice cu single-ul Bohemian Rhapsody, timp de 9 săptamâni consecutive!
  • 199124 noiembrie -- Se stinge din viață Freddie Mercury, considerat a fi parte esențială a legendei formației Queen.

[modificare]Discografie

[modificare]Album de studioQueen (1973)

[modificare]Album de Studio Queen + Paul Rodgers

[modificare]

Linkin Park este o trupă de rock din Agoura Hills, California. De la formarea lor din 1996, trupa a vândut peste 50 de milioane de copii după albume și a câștigat două premii Grammy din 6 nominalizari, plus alte premii din partea MTV.

Primii ani

Linkin Park înseamnă rock alternativhip-hop și electronic. Membrii trupei sunt originari din sudul Californiei.
Istoria trupei a început acum noua sau zece ani,[Când?] atunci când Mike ShinodaBrad Delson și Rob Bourdon au pus bazele unei formații numite Xero. Ideea formării trupei a apărut in dormitorul vocalistului Mike Shinoda, unde acesta împreună cu Delson au înregistrat primul material, în 1996. Cei doi fuseseră colegi de școală. Acolo l-au intâlnit și pe bateristul Rob Bourdon. Shinoda l-a racolat pe DJ-ul Joseph Hahn în timpul studiilor la Art Center College în Pasadena. Delson l-a adus pe basistul Dave "Phoenix" Farrell, care avea să părăsească trupa după colegiu, și să se întoarcă după un an. Ultimul adus a fost Mark Wakefield; și ulterior, trupa și-a schimbat numele în Hybrid Theory (aceasta avea să fie titlul albumului lor de debut, lansat în 2000).
"Cea mai mare greșeală pe care o fac unii este aceea de a spune că suntem doar o trupă de rock", va declara ulterior chitaristul de la Linkin Park, Brad Delson[necesită citare]. "Noi considerăm muzica noastră un hibrid a ceea ce am ascultat noi șase de-a lungul timpului. Titlul albumului nostru de debut, "Hybrid Theory" este de fapt numele pe care voiam sa-l purtăm ca trupă și este rezultatul a șase moduri de a înțelege muzica și a șase personalități artistice distincte."
"Deși stilurile noastre sunt diferite, am încercat ca sound-ul sa fie natural, sa nu fie forțat - asta înseamnă să ai identitate ca trupă", avea să spună și bassistul Phoenix.[necesită citare]
Ultimul component al trupei a fost vocalistul Chester Bennington, din Arizona, fost solist al trupei Grey Daze. "Când aveam doi ani, ma pasiona ce cântau Foreigner. De cand am învățat să vorbesc, spuneam tuturor că voi deveni cântăreț", își amintește Chester Bennington.[necesită citare]
Venirea lui Chester a survenit la puțin timp după plecarea lui Mark Wakefield, datorată tensiunilor existente în trupă (motivate în principal de faptul că formația nu izbutise să semneze încă cu o casă de discuri). Trupa s-a văzut nevoită să caute un nou vocalist care să-l înlocuiască pe Wakefield. Ei au trimis mai multe casete demo prietenilor și diverselor cunoștințe, cerând oamenilor interesați să-și înregistreze propriile versuri pe casetă demo și să o trimită înapoi. Chester Bennington și soția lui de-abia își cumpăraseră o casă în PhoenixArizona când un prieten i-a dat o asemenea casetă lui Chester. Chester a sunat imediat formația în acea seară și le-a spus că era interesat să cânte cu ei.

Chester Bennington, solistul trupei
Cu Chester în formație, trupa a început să înregistreze. Produsul acestor înregistrări a fost EP-ul cu același nume ca al trupei, "Hybrid Theory". Marele noroc al formației a fost când StreetWise Concepts and Culture, o companie de publicitate, a auzit câteva piese de pe "Hybrid Theory" și au pus o melodie numită "Plaster" (prima versiune a piesei "One Step Closer") pe site-ul lor, recomandând-o drept o piesă a unei formații de viitor.
Ulterior, formația avea să își schimbe numele în Linkin Park, aluzie la parcul Lincoln din Santa Monica. În 1999, aveau să semneze cu Warner Bros. Records.

Hybrid Theory (2000–2002)

Pe 24 octombrie 2000[1][2], trupa avea să își lanseze albumul de debut. Intitulat "Hybrid Theory", albumul reprezenta aproape cinci ani de muncă intensă, și a fost bine primit de către critici și de către public, ajungând să vândă mai mult de 4.8 milioane de copii de-a lungul anului și peste 14 milioane de copii până la momentul actual, plasând trei piese pe locul întâi în topuri. Albumul a fost nominalizat de trei ori la premiile Grammy, iar melodia "In The End" și-a adjudecat două premii MTV (Best Rock Video și Best Direction). Revista Rolling Stones l-a caracterizat ca având "douăsprezece melodii în care influențele metal, rock, alternativ sau hip-hop se completează artistic, asemenea unor flăcări care se îmbină una în alta formând un foc indivizibil".
Linkin park au participat în acea perioadă la nenumărate festivaluri, și și-au format propriul turneu, Project Revolution, unde au avut invitați artiști precum Cypress Hill, Adema și Snoop Dogg.
După întoarcerea lui Phoenix, Linkin Park a început lucrul la un album de remixuri, numit "Reanimation". Albumul a fost lansat pe 30 iulie 2002, și a beneficiat de colaborări precum Black Thought, Jonathan Davis, Aaron Lewis și mulți alții. "Reanimation" a vândut aproape 270.000 de copii doar în prima săptămână.

[modificare]Meteora (2002–2004)


Se știe că lansarea unui al doilea album este o "afacere" complicată pentru orice muzician. Toți pot spune că au avut la dispoziție tot timpul din lume pentru a-și pregăti albumul de debut, însă timpul care le-a fost aliat, acum le este cel mai mare dușman, pentru că fanii vor să asculte piese noi cât mai repede. Și ce se poate întâmpla dacă albumul de debut a fost unul din cele mai bine vândute albume muzicale din istoria recentă?
Pentru cei din jurul trupei, lansarea unui al doilea album care să urmeze imensului succes de care s-a bucurat "Hybrid Theory", a adus cu sine apariția unei presiuni care părea a fi insurmontabilă. Dar membrii Linkin Park priveau totul în alt fel.
"Nici nu vrem să ne gândim la faptul că trebuie sa vindem 10 milioane de copii ale unui album de fiecare dată. E ridicol", spune Bennington. "A fost o binecuvântare pentru noi sa vindem atât de multe albume; acest lucru nu se întâmplă prea des, chiar și să reușești o singură dată în carieră acest lucru reprezintă o realizare fantastică. Avem obligații față de fanii noștri. Nu ne vom așeza confortabil să așteptăm ca lumea sa ne cumpere albumul". "Iar daca ne cunoașteți, veți ști că presiunea nu vine din afara, ci din interiorul trupei", spune Shinoda.
"Am vrut doar să scoatem un alt album de care să fim mândri", spune Bourdon. " Ne-am concentrat asupra acestui lucru și am muncit din greu pentru a crea melodii care să placă atât publicului cât și nouă. Noi suntem cei mai îndârjiți critici ai pieselor noastre". Dacă nu credeți acest lucru, atunci luați în considerare faptul că Shinoda și Bennington au scris 40 de refrene diferite pentru primul single al noului album, "Somewhere I Belong", până a ajunge la varianta finală.
"Știam că trebuia să modificăm câteva lucruri la piesa această", spune Shinoda ridicând din umeri. "Deci am scris un refren nou, l-am înregistrat și apoi l-am mixat. L-am ascultat a doua zi, iar Chester și cu mine ne-am uitat unul la altul și ne-am zis... 'Nu știu... cred că ar putea suna și mai bine'. Și apoi o luam de la capăt. A fost o muncă continuă care a înlăturat probabil tensiunea la care am fost supuși în urma succesului primului nostru album și a faptului că acest al doilea disc trebuia să se ridice la nivelul primului. Însă noi am rămas în continuare la fel de critici cu noi înșine și am continuat să scriem melodii cât mai bune, care să placă și să ne placă. Câțiva se așteptau că noi să scoatem pe piață o versiune mai slabă a Hybrid Theory, care să fi fost întrucâtva mixată, transformată și care să nu fi adus nimic nou, dar acest lucru nu este adevărat."
Rezultatele acestei atitudini au apărut imediat: Meteora. Cele douăsprezece piese arată o maturizare a trupei, dar în același timp accentuând legătura strânsă dintre membrii Linkin Park, care se accentuează din ce în ce mai mult, o dată cu completarea formulei de către Bennington în 1999. Colaborând din nou, la fel ca și în cazul primului album cu producătorul Don Gilmore, albumul a prins viață într-o varietate de studiouri, chiar și în autocarul folosit în turnee sau în studiourile de acasă ale fiecărui membru. Astfel, în cazul acestui album cei de la Linkin Park au avut posibilitatea să experimenteze o paletă întreagă de stiluri și sound-uri.
În piese cum ar fi "Somewhere I Belong" apare un mariaj fericit între sample-uri triste și sunete "grele" de chitară. În "Breaking The Habit" și "Faint" apare pianul, iar în "Easier To Run" toate acestea se îmbină cu efecte complexe. În "Nobody's Listening" apare un flaut tradițional japonez denumit "shakuhachi" care accentuează influențele hip-hop ale acestei piese. Toate aceste aranjamente muzicale deosebite și variate în același timp se îmbină perfect cu modul în care cei doi vocalisti ai trupei Bennington și Shinoda se completează reciproc. Acest stil muzical, oarecum original, al celor de la Linkin Park te invită practic să le reasculti piesele.
În timpul unui tuneu în Europa în 2002 membrilor trupei le-a căzut în mână o revistă care prezenta diferite destinații turistice din Grecia. Pe copertă, cuvântul "Meteora" și poza care era alături le-au atras atenția. De aici imaginația celor 6 s-a pus în mișcare.
Meteora este un grup de șase mânăstiri care își înalță vârfurile la peste 1500 de picioare deasupra câmpiilor din centrul Greciei, care, după cum spune Bennington, "parcă sunt de pe altă planetă", ceea ce este intr-o oarecare masura adevarat (pentru a vedea cu ochii vostri uitati-va la James Bond, jucat de Roger Moore, care ii bate pe toti in perimetrul uneia dintre manastiri). Din limba greacă cuvântul se traduce ca "cel care se rotește în aer". Este un termen care se potrivește perfect atât zonei respective din Grecia, cât și albumului Linkin Park. Tot Bennington completează "vrem ca piesele pe care le vom scrie să emane aceeași enegie pe care o emană titlul".
"Este pe cât de epic, pe atât de frumos și se potrivește perfect cu mesajul pe care am vrut noi să-l transmitem prin acest nou album" spune Shinoda. "Cei care vizitează Meteora o fac pentru a se desprinde de stresul cotidian, pentru a fi singuri atunci când simt că trebuie să ia o pauză și nu în ultimul rând pentru a se regăsi pe ei inșiși. Și de fapt, acesta este cea mai importantă temă pe care o abordeaza albumul și anume regăsirea de sine. Fiecare piesă scoate la iveală sentimentele și emoțiile ascunse adânc în suflet în momentul în care fiecare dintre noi încearcă să se regăsească pe sine" completează Hahn.
De aceasta dată Bennington si Shinoda lărgesc cadrul emotional prezent pe Hybrid Theory. În piesele de pe acel album, după cum spune Shinoda, era vorba despre frustrare, furie, frica si confuzie, toate aceste sentimente avand drept concluzie catharsis-ul, fiind privite din perspectiva unui tanar. Prin contrast Meteora reflectă viețile membrilor Linkin Park, care au luat o turnură tumultoasă din momentul din care a fost lansat albumul lor de debut. "Am realizat turnee in intreaga lume timp de doi ani. Doar acest lucru te face sa te opresti pentru un timp si sa privesti in urma ta" spune Shinoda. "Intotdeauna am incercat ca cele mai importante sentimente umane sa se confrunte in piesele noatre, iar albumul acesta contine astfel de piese. Insa Meteora este diferita tocmai prin modul prin care am reusit sa zugravim conditia umana in fata acestor sentimente". "Este totusi un album care prezinta fata intunecata a lucrurilor, dar care la origine este un album care degaja optimism" spune Bennington. "Suntem incă aceeasi, dar acum vedem o luminita la capatul tunelului".
Versurile piesei "Somewhere I Belong" de exemplu descriu teama și confuzie, dar refrenul aduce acel prim pas către găsirea unui antidot pentru aceste sentimente. Bennington cântă "Vreau sa ma vindec. Vreau sa simt ca sunt aproape de ceva real. Vreau sa gasesc ceea ce am dorit intotdeauna, undeva unde imi este locul".
In "Breaking The Habit" el spune "Nu stiu pentru ce merita sa lupt. Sau de ce trebuie sa strig. Nu stiu de ce spun ceea ce nu cred. Nu stiu cum am ajuns aici. Stiu ca nu e bine. Asa ca asta seara renunt la obiceiul acesta".
Inca o data, cei doi vocalisti canta impreuna pentru a aduce in prim plan un spectru bine inchegat de emotii si sentimente. Bennington si Shinoda sunt acum prin prisma atat a vocilor cat si a sentimentelor lor indivizibili. "Mike este un maestru al computerului si un foarte bun muzician" spune Hahn, realizand o diferenta intre cei doi. "Chester aduce la vedere emotia. Se completeaza reciproc intr-un mod 'yin-yang' formidabil".

Linkin Park @ "Summer Sonic" 2006
De fapt intreaga trupa suna matur in Meteora, ceea ce este o realizare extrem de rar intalinita. Faptul ca fiecare dintre ei isi pastreaza propriile atribute intr-o trupa foarte bine inchegata cum este Linkin Park in acest moment este la fel de formidabil. "De fapt nu stam foarte mult sa ne gandim la relatiile care s-au format intre noi", spune Bourdon. "Ne simtim doar foarte norocosi si suntem extrem fericiti ca ne-am gasit unul pe altul si ca ne comportam atat de bine impreuna".
"Colaboram mult mai bine acum" spune Bennington. "Mike, de exemplu, ma cunoaste mai bine, la fel cum o fac si eu, iar acum ne este mult mai usor sa scriem versurile impreuna. In cazul nostru nu este posibil sa pastrezi secrete unul fata de celalalt. Trebuie sa iti deschizi sufletul, pentru ca si cel de langa tine sa faca acelasi lucru".
Bineinteles ca avand astfel de relatii atat de deschise unul cu celalat, nu mai ai nevoie de phiholog, cine mai are nevoie de psiholog?

"Unii oamenii cred ca noi suntem doar o trupa rock" spune Brad Delson, chitaristul trupei. "Noi credem ca in muzica noastra se imbina mai multe genuri, ca de fapt ea este un hibrid pe care l-am creat noi sase". Acest lucru este evidentiat cel mai bine de insusi titlul albumului de debut Hybrid Theory, in care poti intalni un gen muzical in care se imbina rock agresiv, rock alternativ, hip-hop sau electronic, un gen muzical original care a devenit practic specific Linkin Park.

Albume